Traseu - descriere

Traseul este supranumit "Semmeringul Banatean" datorită asemanarii dintre acesta şi calea ferată "Semmering " din Austria, construită intre anii 1845-1854. Se poate face o paralelă atât privind însusirile tehnice între aceste două linii ferate cât şi între peisajul montanistic pe care îl străbat. Linia ferată Semmering are o lungime totala de 40 Km între Glognitz-Mürzuschlag) pe o diferenţă de nivel de 388 m; la noi este o diferenţă de nivel de 340 m pe o lungime de 34 km. Acolo au fost construite 15 tunele, iar aici 14 tunele. Cel mai înalt viaduct al căi ferate Semmering are 47m, viaductul Jitin are 37 m. Deosebirea mare constă în lungimea tunelurilor. Cel mai lung are 1428 m, în timp ce pe linia Oraviţa-Anina cel mai lung este de 660 m (Gârlişte).

viaductul-jitin
Tren pe viaductul Jitin

Marea artă a construcţiei aceste căi ferate consta în faptul că are o inclinare de 20 o/oo faţă de celelalte căi ferate care au avut o inclinare cu diferenţă de nivel de 14‰. De asemenea rază curbelor la această linie este de 114 m faţă de celelalte căi care au o rază de 150 m. Din aceste motive au fost nevoie de locomotive şi vagoane speciale. Trecerea peste văi adânci are o lungime totală de 843 m, iar tunelele masoară o lungime totală de 2084 m. A fost nevoie să se facă strapungeri şi taieturi în deal pe o distanţă de 21 km şi numai pe aproximativ 10 km trenul are o linie ferată normala. Tunelele au fost săpate cu dalta şi târnăcopul, dinamita nefiind inventată incă. Linia ferată Oravita-Anina are o lungime de 34 km, iar construcţia ei a costat în total 5.000.000 de guldeni. Au fost construite în total 10 viaducte cu o lungime totala de 843 m, tuneluri într-o lungime totala de 2084 m şi strapungeri de dealuri pe o lungime totală de 21.171 m. Trecerea peste văi se împarte între urmatoarele puncte: Oraviţa şi Maidan 6 treceri - dintre care viaductul cel mai lung este aşa numitul viaduct Racoviţă de 115 m lungime şi 26,5 m înăltime; Maidan şi Lişava au un viaduct, între Lişava şi Gârlişte(Caraşova) sunt doua viaducte dintre care ultimul este cel de la Jitin - acesta fiind o adevarată opera de artă.

viaductul jitin
Tren pe viaductul Jitin

Are 7 deschideri şi are pe o distanţă de 31 m un pod metalic, iar deschiderile exterioare sunt în boltă; la ambele capete este construit în curbă. Curbele au o deschidere pe o raza de 114 m, înalţimea stâlpilor este de 37,18 m şi parcurge o distanţă de 1.038 m. O situaţie cu totul aparte, este cea din gara Garlişte, unde din cauza condiţilor de teren trenul care vine din directţia Lişava nu poate patrunde direct in gara , atingand cota acesteia abia dupa ce a patruns in tunel, dupa care face o manevra peste o linie ce sa gaseste la un nivel superior faţă de linia curentă şi ajunge in faţa garii Garlişte. Intre Garlişte şi Anina, in apropiere de Anina este ultimul viaduct, viaductul Schlucht, mijlocul acestuia este din fier şi are o înaltime de 31,6 m şi o lungime de 95,45 m.

tunelul garliste
Tunelul Garliste

Linia urca o pantă de 337,7 m de la Oraviţa unde la gara are înălţimea de 218,7 m faţă de nivelul mării şi Anina care se găseste la 554,4 m de la nivelul mării. Se păstrează, în diferite stări de conservare, şapte gări şi numeroase construcţii anexe – depoul de locomotive Oraviţa, mici cantoane de supraveghere a traficului etc. Linia îşi păstrează traseul initial cu 14 tuneluri cu o lungime totală de 2084m, 10 viaducte cu o lungime de 843m, ziduri de sprijin ale versanţilor în lungime de 9946 m şi tăieturi în munte pe o lungime de 21171 m (mai bine de două treimi din traseu). Linia nu a fost niciodată electrificată, funcţionând în momentul de faţă cu locomotive diesel. În depoul Oraviţa se pastrează o locomotiva cu aburi seria 50 000 ce ar putea fi restaurată pentru o eventuala repunere în funcţiune. Regionala CFR Timisoara a executat lucrari de consolidare la tunelul Gârlişte şi viaductul Coşovăţ, precum şi lucrari de reabilitare ale garii Lişava. Din pacate, investiţiile în restaurarea locomotivelor şi vagoanelor, sau în promovarea turistică a liniei sunt aproape inexistente. Linia este în funcţiune, modificările aduse în decursul timpului fiind minime. Calea ferată Oraviţa-Anina este unicat in ţara noastră percum şi in sud-estul Europei, este monument istoric incadrat in grupa valorica "A" şi constiutie pe drept cuvant o artă inginerească.